Aventuri şi prostioare

Posts tagged “fotbal

Pac-pac

În zilele frumoase de vară, locul unde trestiile mângâiau valurile râului Mureş părea un loc numai bun de joacă. L-am botezat „Vietnam” împreună cu prietenii de la bloc şi cum prindeam ocazia eram acolo făcând mare zarvă, tulburând liniştea micilor viețuitoare de acolo şi a pescarilor neobosiți în așteptarea prăzii. Nini nu ne putea zări careva, pentru că mici cum eram ne pierdeam în desișul verde ce păzea o eventuală ieşire a apei din matcă. Ne jucam pac-pac cu pistoale sau mitraliere din plastic sau uneori chiar confecţionate din lemn sau imaginare. Într-una din zile, deşi îmi era interzis să mă joa pe malul Mureşului, să nu pățesc ceva, am intrat şi eu în hora jocului și am dispărut pe furiș din fața blocului. Îmi luasem cu mine noul pistol cu capse primit în dar de la tata şi doream cu tărie să îi impresioneze pe băieți. Începurăm jocul şi eu mă aflam în echipa americanilor ce porniră în căutarea bazei vietnameze. Vrând să îi iau prin suprindere, mi-a trecut prin cap o idee năstruşnică, adică să ocolesc tot pâlcul verde trecând foarte aproape de apă. Grăbindu-mă şi concentrându-mă să nu fiu descoperit, nu m-am mai uitat pe unde calc şi am alunecat nimerind taman cu fundul într-o groapă săpată de râu, pe când era mai nervos. Nu îi dădui prea mare importanţă şi mi-am continuat jocul ca şi cum nimic nu s-ar fi întamplat. După ce jocul luă sfârşit, am realizat că trebuie să mearg acasă şi nădragii meu sunt uzi leoarcă în fund. Hmmm, ce să fac eu să nu se prindă mama că am fost pe malul Mureşului? Am să mă furișez tiptil în baie şi am să-i vâr în maşina de spălat. Sigur nu o să îşi dea seama pe când se va apuca de spălat. Eram de altfel foarte priceput în a-mi ascunde urmele micilor năzbâtii pe care le făceam. Aşa făcusem şi cu cuţitul pe care l-am rupt şi apoi l-am ascuns bine încât trecuse mai bine de un an până a fost descoperit, fără să ştie cineva cum a ajuns acolo. Zis şi făcut. Am intrat în casă pe furiş şi m-am repezit spre uşa de la baie. Încântat că nu am fost observat, am avut și bafta de a găsi o pereche de pantaloni agățați în cui şi îi schimbai cu cei uzi, pe care i-am pus în maşina de spălat, după ce am scoas o grămadă de haine ca nu cumva nădragii mei să fie descoperiți. După o zi, mama simţi un miros îmbâcsit în baie şi scotoci în maşina de spălat, în căutarea vreunui dihor.

– Copileee! Iei bătaie! Ce e cu pantalonii ăştia uzi în maşină? De ce sunt uzi?

– Nu ştiu! S-au udat poate în maşină. De unde să ştiu eu, răspunse intrigat Năbădăiosu`.

– Dacă nu aş ştii cu ce te-am trimis ieri la joacă mă puteai fenta, dar ştiu. Ai fost la Mureş. Azi nu mai ieşi afară, primeşti pedeapsă.

Totuşi, nu am fost atât de dezamăgit pentru pedeapsa primită deoarece afară era o vreme ploioasă şi oricum nu puteam să mă joc afară, aşa că am revenit în camera mea şi mi-am continuat jocul cu maşinuţele pe covorul pe care imaginam tot soiul de artere rutiere. Am scăpat și de data asta!

Ada PavelAchilianuMiss-AdiaAdrian VoicuAletzuAlex MaziluAlexandru MarinAltcerseninAna CazacuAna Maria DeleanuAna UscaAna VeronicaAnca,AndreiAngela TocilăArcadiaMirela DrăganBețivul de cuvinte, Black Angel,Alexandru StoicaBogdan OninBuimaciiCristian DimaCaiusCammelyCarmenNegoițăCati LupașcuConsiliulCosmin ȘtefănescuCostin CombaCălin Hera,Daniel UrdaDispecerDispecerițaElena Marin AlexeFosileFlorin Moroșan,George ValahG1B2i3GabitzuGabriela ElenaGabriela IlieșGabriela Neagu,Gabriela SavitskyGazoricaGând LicitatFlaviusGianaGigi RusuGiuliaHai că se poateLaura DrihaLa bulivarIuliaIoan Usca, IncertidudiniZinaMaria Popart,MadiLuluLost AngelLoraLink PingLilick-AuftaktLeoMelicoviciNăbădăiosu.MihaelaMimiAlexandluMircea SumanMirela PeteMadi BusoiNiceAdela,Omlette du fromagePhotographisRebusacheRedskySebraSecret,MelamiSimion CristianStropi de sufletTheodoraUlise,UmografVaniaVeroversVis și realitateWorld of SolitaireZamfirZolty.

Anunțuri

Ora de sport

Era ultima zi din septembrie și frunzele foșneau pe sub tălpile mele grăbite să ajung la scoală. Ghiozdanul era mai mare decât mine și mă trăgea ușor înapoi, dar aveam o voință de fier şi nu renunțam ușor. Pentru că era nițel frig, mama îmi spuse înainte de a pleca la servici să mă îmbrac mai gros, iar eu somnoros ca de fiecare dată, am ascultat sfatul mamei și mi-am luat și o pereche de izmănuţe pe sub pantalonii de la uniformă, care îmi îngreunau şi mai greu drumul. Afară nu era chiar atât de frig pe cât crezusem, ba chiar, pe cât trecea timpul, pe atât se încălzea. Trecură primele ore, când învăţătoarea ne predase matematică şi caligrafie şi apoi după pauză am intrat  în clasă şi am observat că toată lumea începe să se dezbrace şi să se schimbe în echipament de sport.

Ce se întâmplă? întreb eu nedumerit pe unul din colegii aflaţi în preajma mea.

Păi nu şti? Azi avem sport! Ne-a spus de ieri doamna învăţătoare.

– Ufff… Eu am uitat. Ce mă fac acum? Nu am echipament! şi mă îndrept smerit către doamna învăţătoare să îi explic situaţia.

Ce să îţi fac copile, doar nu o să îţi dau cu jordia că eşti zăpăcit. Vezi că am ştiut eu de ce la serbarea de sfârşit de an ţi-am dat poezia aia despre copilul cu capul în nori. Vei sta şi te vei uita la noi cum ne jucăm în parc.

 

Învățătoarea ne conduse pe toţi în parcul ce se afla în apropierea şcolii şi acolo colegii începură să se joace tot felul de jocuri distractive, iar ei îi priveam încruntat de pe o bancă necăjit că nu pot participa. De plictiseală m-am apucat să mă joace cu frunzele ruginii căzute pe aleile parcului. Căldura începu să mă deranjeze şi când i-am văzut pe băieţi că încing o partidă de fotbal am renunţat la toate inhibiţiile şi principiile mele. Mi-am dat haina de la uniformă jos, apoi pulovărul, cămaşa, până am rămasîn maieu. Apoi, când am început să-mi dea jos şi pantaloni mi-am aminit de izmănuţe. Puţin încurcat, am găsit totuşi o soluţie şi mi-am suflecat indispensabilii şi dacă mă întrebai, eram în stare să jur că îs pantaloni scurţi. Nu mai conta că fetele se amuzau sau că învăţătoarea râdea cu toată pofta. Eu jucam fotbal cu băieţii şi eram fericit.

Nu mai ţin minte toate detaliile ale acestei întâmplări, însă are grijă mama să îmi aducă aminte şi să se amuze pe seama mea. Ea ştie povestea pe care v-am spus-o de la învăţătoare, care amuzată simţea nevoia să povestească cuiva evenimentul.

 

 

AchilianuAda PavelAdrian VoicuAlex MaziluAltcerseninAna UscaAnca,  Arcadia, Blog SimpluBlogolumea, , BuimaciiBogdan OninCaiusCarmen NegoiţăCati LupaşcuCristiCristian DimaCălin HeraConsiliuFlavius ObeadăFlorin MoroşanG1b2i3GabitzuGabriela ElenaGabriela IlieşGabriela NeaguGabi SavitskyGând licitatGeorge Valah,  GianaIoan Sorin UscaLink PingLoraMadiManoleMelamiMirela PeteNabadaiosulNiceAdela,PhotographisLaura DrihaSecretSimion CristianStropi de sufletTeo NeguraTheodoraVeroversVaniaVis şi realitate,  World of Solitaire,Zamfir Pop.